Search

Revista Studii Teologice

REVISTA FACULTĂŢILOR DE TEOLOGIE DIN PATRIARHIA ROMÂNĂ



JA slide show
 

Der russische Gesandtschaftsgeistliche Alexios von Maltzew. Sein liturgisches Edi-tionswerk und seine ökumenische Intention (II)



Autor(i): Joachim DANZ
Rezumat: Teologul şi diplomatul rus Alexios von Maltzew. Opera liturgică şi intenţia sa ecumenică
Teologia liturgică ortodoxă de limbă germană îşi are o istorie care începe pro-priu-zis cu specialistul rus Alexios von Maltew (1854-1915), o personalitate nu numai a timpului său şi, din păcate, puţin cunoscută nu numai în afara Germaniei, ci şi în interiorul ei. Liturgist de mare valoare, von Maltzew a avut ca principală preocupare cultul Bisericii, pe care l-a transpus din motive ştiinţifice şi pastorale în limba ger-mană, în nu mai puţin decât 14 volume, care au fost de mai multe ori retipărite. Totodată, comentariile sale liturgice sau introducerile cu care a însoţit traducerile textelor liturgice în limba germană reprezintă până astăzi o contribuţie ştiinţifică de excepţie, îmbogăţind nespus informaţiile predate la catedră de către specialiştii în domeniu şi punând în dialog Bisericile creştine în special pe cea Ortodoxă şi pe cea Romano-Catolică.
Literatura privitoare la viaţa, opera şi activtiatea lui Alexios von Maltzew este extrem de redusă, informaţii privitoare la gândirea sa teologică şi la pregătirea sa liturgică putând fi culese, indirect, doar din lucrările pe care le-a publicat de-a lungul timpului. Acesta este şi un motiv pentru care lucrările de specialitate nu-l pomenesc sau ignoră contribuţia sa de domeniu. Mai mult, opera sa contează nespus pentru spaţiul ortodox german în care, încă din sec. al XVII-lea, comunităţile ortodoxe de greci sau ruşi au avut nevoie de slujbe, la puţină vreme după aceea şi în limba locală (spre exemplu, în anul 1838, o hotărâre a Sinodului rus permitea desfăşurarea slujbelor bisericii ruseşti din Berlin în limba germană). Contribuţia sa are de-a face totodată cu istoria comunităţii ruseşti în diaspora europeana in general şi cu cea din Germania în special.
S-a născut în Jaroslavl (Rusia), ca fiu al unui preot al cărui nume nu ne este cunoscut. Faptul că aparţinea unei familii preoţeşti „l-a obligat” atât să studieze, aşa cum era tradiţia, teologia, cât şi i-a conferit un statut aparte la nivelul societăţii, pe care îl va nota potrivit la venirea sa în Germania prin acomodarea şi înnobilarea nu-melui său (von Maltzew), acest lucru indicând şi preţuirea pe care o avea pentru acest mediu (la data de 13 mai 1897, a primit oficial titlul de nobil din partea senatu-lui statului rus). După absolvirea studiilor teologice, datorită performanţelor sale intelectuale, a fost numit profesor de Filosofie, Psihologie şi Pedagogie la seminarul duhovnicesc din Petersburg. În anul 1882 a fost hirotonit preot, iar în 1886 a fost numit protoierej şi a fost desemnat preot pe lângă biserica ambasadei ruse din Ber-lin, unde şi-a şi găsit chemarea vieţii sale. La doar trei ani de la sosirea aici, i-a decedat soţia, Marija Apllinarievna, născută Krylova, în vârstă de doar 28 de ani cu care avea 3 copii, un băiat, Vladimir, şi două fiice. O activitate bogată avea să-i mar-cheze de acum înainte viaţa, nu numai în spaţiul german, ci şi în cel rus, unde a ajuns să fie membru de onoare al celor patru academii duhovniceşti şi să participe, între multe altele, în diverse comisii ale Bisericii din patria-mamă. Comunităţi ştiinţi-fice şi teologice din Grecia, Serbia şi America l-au avut şi ele ca membru. Ca predica-tor ales a vorbit inclusiv înaintea credincioşilor de confesiune protestantă. A refuzat totodată multe titluri care i-au fost acordate între timp, între ele şi cel de rector al Academiei din Petersburg sau scaunul episcopal al Americii de Nord. A murit, în urma suferinţelor provocate de diabetul pe care îl avea, în localitatea Kislovodsk (Caucaz), de unde trupul său neînsufleţit a fost dus la Petersburg şi îngropat în cimi-tirul lavrei Sf. Alexandr Nevskij.
Traducerile liturgice operate de către von Maltzew reprzintă o literatură fun-damentală chiar şi la mai mult de o sută de ani de la editarea lor şi de mare interes, fie că sunt folosite la serviciul liturgic, fie pentru cercetare şi studiu. Aceste lucrări prezintă nu numai textul liturgic, ci conţin şi nenumărate informaţii şi paralelisme operate prin raportarea la cultul celorlalte confesiuni creştine. Totodată, este urmărită evoluţia liturgică prin raportarea la cultele alt-orientale. Până acum, aceste traduceri liturgice nu sunt depăşite atât prin caracterul lor complet cât şi prin ordonarea foarte practică a slujbelor pe care ele le conţin.
Motivaţia operării traducerii în limba germană a întregului corpus de texte li-turgice a constat şi în asigurarea slujbelor pentru creştinii ortodocşi vorbitori de limbă germană. Aşadar, grija pastorală pentru comunitatea de credincioşi pe care o condu-cea îl obligă să purceadă la acest drum. Pentru Alexios von Maltzew slavona bise-ricească nu reprezintă o limbă sfântă, care nu poate fi înlocuită, înainte de toate pentru că participarea vie la slujbele bisericii are prioritate. O rugăciune în limba maternă este mai intensă, mai folositoare şi mai lucrătoare decât într-o limbă străină. Pentru toate aceste motive s-a străduit ca traducerea textelor să fie una cât mai exactă, mai expresivă şi mai majestuoasă, astfel încât să se reflecte în limba germană conţinutul ideatic şi de trăiri al textelor slave, verificate cu corespondentele lor gre-ceşti. Alexios von Maltzew era convins de necesitatea şi folosul duhovnicesc al texte-lor liturgice. Iar acest lucru este încă perceptibil, cu toate că în mai mult de 100 de ani de la traducerea lor limba liturgică a evoluat şi a luat noi forme, încât astăzi textele de atunci nu pot fi atât de uşor înţelese. Ele rămân însă un fundament pen-tru operarea unor noi traduceri dar şi pentru slujbele ortodoxe în limba germană. Acest lucru şi pentru faptul că traducătorul lor a dorit şi încercat să fie complet şi a urmărit inclusiv capacitatea textului de a fi cântat în forme bisericeşti.
Nu în ultimul rând, dorinţa traducătorului a fost aceea de a se face folositor şi credincioşilor şi interesaţilor din celelalte confesiuni creştine, care aveau astfel posibi-litatea să apeleze textele liturgice ale Bisericii Ortodoxe şi să-şi formeze o părere mai completă şi mai potrivită a ceea ce se întâmplă în aceasta. Din această pricină a şi abordat o explicare comparativistă a slujbelor bisericeşti specific ortodoxe. Traducerile sale s-au dorit şi o contribuţie la aducerea Ortodoxiei pe înţelesul tuturor şi la oferi-rea de informaţii cu privire la aceasta. Şi, bineînţeles, opera sa nu se reduce doar la traduceri, deşi acestea copleşesc prin importanţa şi prin numărul lor. Numeroase alte teme au fost abordate în diverse materiale sau lucrări pe care el le-a publicat de-a lungul timpului şi cu prezentarea cărora, mai mult sau mai puţin detaliată, se ocupă prima parte a acestui material, ale cărui informaţii sunt extrem de importate şi pen-tru faptul că reprezintă, în literatura de specialitate o primă tratare a acestei teme.



Taguri:
Studiu
Pagini: 41-88