Search

Revista Studii Teologice

REVISTA FACULTĂŢILOR DE TEOLOGIE DIN PATRIARHIA ROMÂNĂ



JA slide show
 

"Tradition, Community and Authority on the Romanian “Orthodox Web”"



Autor(i): Iuliana CONOVICI
Rezumat: Tradiţie, comunitate şi autoritate pe „Internetul
ortodox” românesc
În comunitatea de cercetare internaţională, cercetarea fenomenelor sociale de pe Internet se conturează din ce în ce mai clar ca un subdomeniu specific de cercetare în ştiinţele sociale – inclusiv în domeniul studiului religiei. Prezenţa ortodoxă românească pe internet rămâne un teritoriu încă neexplorat sistematic de cercetătorii fenomenului religios, fie ei specialişti în ştiinţe sociale sau teologi.
„Internetul ortodox” românesc este un fenomen care îşi are începuturile la jumătatea anilor ’90 şi care a cunoscut o expansiune mereu accelerată în ultimii ani, mai ales odată cu dezvoltarea unor programe electronice accesibile publicului cu minime abilităţi tehnice, precum blogurile şi sistemele de tip wiki. Acestea pot avea pe de o parte o funcţie catehetică şi misionară, facilitând accesul celor interesaţi la resurse care să răspundă nevoilor şi căutărilor spirituale ale utilizatorilor de Internet (publicarea mai multor texte fundamentale ale Tradiţiei ortodoxe mai vechi, scrieri şi mărturii ale unor trăitori ortodocşi contemporani, resurse iconografice şi de muzică sacră etc., ştiri şi informaţii de interes pentru lumea ortodoxă), acestea au creat treptat şi posibilitatea articulării unor comunităţi online în jurul interesului pentru ortodoxie.
Accesibilitatea resurselor, facilitatea publicării online şi anonimitatea relativă a participanţilor la comunităţile online au ridicat imediat problema insuficienţei articulării comunităţilor virtuale, a caracterului lor „descărnat”, depersonalizat, dar şi – mai important – problema modului de transmitere a Tradiţiei ortodoxe prin intermediul Internetului, cu atât mai mult cu cât Internetul însuşi oferă doar criterii de selecţie cantitative şi de vizibilitate a informaţiei, dar nu şi de calitate sau credibilitate a acesteia. Aşadar, în ce măsură prezenţa ortodoxă pe Internet permite o transmitere unitară şi bisericeşte validă a Tradiţiei?
Analiza terenului de cercetare arată că, dacă reputata „blogosferă ortodoxă”, dar şi spaţiul grupurilor de discuţii se arată ca fiind incontrolabile din punctul de vedere al conţinutului, nu este mai puţin adevărat că ierarhia tradiţională a Bisericii se reproduce în bună parte şi spaţiul internetului. Ortodocşii online sunt preoţi, monahi, dar mai ales laici (între care un număr consistent de studenţi sau absolvenţi de Teologie) şi de cele mai multe ori sunt persoane pentru care trăirea credinţei ortodoxe nu este doar reflexul tradiţiei ancestrale, ci reprezintă o cale asumată prin alegere personală, ilustrată prin entuziasm şi disponibilitatea misionară.
Se poate constata însă că (în afara câtorva cazuri extreme care, deşi vizibile, rămân izolate) prezenţa masivă şi vocală a laicilor ortodocşi în cadrul comunităţilor online nu împiedică reproducerea în spaţiul online a autorităţilor tradiţionale din Biserica Ortodoxă. Astfel, mare parte a internauţilor ortodocşi activi online se revendică frecvent de la autoritatea unor duhovnici – giranţi şi implicit garanţi ai activităţilor online ale acestora, de la autoritatea marilor părinţi spirituali sau (mai rar, este drept), de la binecuvântarea şi autoritatea episcopală. Rolul preoţilor de îndrumători ai comunităţilor ortodoxe se reproduce şi online, aceştia fiind recunoscuţi de către membrii comunităţilor ortodoxe online ca surse ale Tradiţiei autorizate. Contestarea autorităţii sau a deciziilor individuale ori colegiale ale unor ierarhi sau preoţi, manifestă uneori în agora online, nu este direct legată de spaţiul Internetului şi nu ia naştere acolo. Ea este expresia diversităţii fertile de opinii şi interpretări teologice preexistente în cadrul Bisericii Ortodoxe, a căror manifestare în spaţiul Internetului tinde să le exacerbeze prin simplul fapt că le face vizibile, dar se poate dovedi şi fertilă. Diversitatea punctelor de vedere asupra aceleiaşi Tradiţii ortodoxe vădită pe site-urile şi în comunităţile ortodoxe online semnalează participanţilor nevoia învăţării şi exercitării permanente a virtuţii discernământului.



Taguri:
Studiu
Pagini: pp. 17-31