Search

Revista Studii Teologice

REVISTA FACULTĂŢILOR DE TEOLOGIE DIN PATRIARHIA ROMÂNĂ



JA slide show
 

"Marian Icons in Orthodox Worship on Romanian Land"

"Maica Domnului în iconografia românească"

Autor(i): Lucreția VASILESCU
"Iconografia bizantină este o artă prin excelenţă teologică; pentru Biserica Ortodoxă imaginea este, întocmai ca şi cuvântul, un limbaj ce exprimă dogmele şi învăţăturile sale. Învăţătura de credinţă este transpusă în icoană şi dezvăluită cu ajutorul culorilor. Fereastră a măreţiei şi luminii Împărăţiei lui Dumnezeu, icoana deschide realitatea transcendentă în faţa ochilor credinţei şi evlaviei credinciosului şi mijloceşte întâlnirea tainică şi reală a acestuia cu persoana sfântă.
Iconografia Maicii Domnului este rodul reflecţiei Bisericii asupra tainei Fecioarei, Maica lui Dumnezeu, şi a planului divin pentru neamul omenesc. A fost aleasă să fie Născătoarea Fiului lui Dumnezeu – Theotokos, devenind, alături de Iisus Hristos, o figură centrală în istoria mântuirii neamului omenesc. În Biserica Ortodoxă Română, Maica Domnului s-a bucurat şi se bucură de o aleasă cinstire, o dovadă fiind numărul impresionant de icoane care o reprezintă, aparţinând tuturor tipurilor cunoscute de iconografia bizantină. Multe dintre aceste icoane sunt făcătoare de minuni.
În studiul al cărui conţinut încercăm a-l rezuma sunt prezentate câteva icoane ale Maicii Domnului realizate în diferite epoci ale iconografiei româneşti, reflectare a vieţii spirituale a epocilor respective, expresie a evlaviei credincioşilor, a măiestriei iconarilor, cel mai adesea anonimi, şi a unităţii de credinţă a ortodoxiei. Sunt analizate sumar icoanele Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ şi Maica Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Govora, aparţinând tipului Hodegetria („Cea care arată calea”, „Îndrumătoarea”), temă frecventă în iconografia ortodoxă românească; icoana Fecioarei cu Pruncul–Eleousa („Mângâietoarea“, „tandreţea maternă”) de la biserica din Ruda-Bârseşti (com. Bercioiu, jud. Vâlcea), capodoperă a picturii medievale româneşti din sec. al XVII-lea; cea a Fecioarei cu Pruncul–Glykophilousa („Dulcea sărutare”) de la Mănăstirea Snagov; icoana Maica Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Dintr-un lemn (jud. Vâlcea), unică în România prin iconografie, tipologie şi stil; cea a Maicii Domnului cu Pruncul, Protectoarea, aflată în prezent la Muzeul de Artă al României, icoană monumentală în stilul brâncovenesc de la începutul sec. al XVIII-lea; icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula; icoanele Maica Domnului cu Pruncul din biserica Mănăstirii Pângăraţi (jud. Neamţ) şi cea a Maicii Domnului de la Mănăstirea Bistriţa, ambele aparţinând tipului Nikopoia („Aducătoare de victorie”); tripticul Deisis de la Mănăstirea Putna, o capodoperă din sec. al XV-lea; icoana Sfântul Ioan Botezătorul şi Maica Domnului cu Pruncul din biserica din Domneşti, o compoziţie neobişnuită, impresionantă prin monumentalitatea şi eleganţa ei. Dintre icoanele praznicare este examinată icoana Adormirii Maicii Domnului, atribuită iconarului Pârvu Mutu şi aflată la Muzeul Naţional de Artă al României, compoziţie iconografică complexă aparţinând artei brâncoveneşti. Dintre reprezentările Fecioarei în icoane care ilustrează ciclul Pătimirii Mântuitorului Hristos sunt analizate Coborârea lui Hristos de pe Cruce, expusă la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, şi Plângerea de înmormântare din biserica Mănăstirii Clocociov sau bolniţa bisericii din Hurezi."



Taguri: Romanian Orthodox iconography, Romanian Marian icons, Romanian wonder-working icons of the Most Holy Mother of God
Studiu
Pagini: 7-36